27. 11. 2017

question mark

Știi că ai putere, dar, oare știi ce putere ai?

Anunțuri

ATELIERUL de DAME – O călătorie către femeia autentică

atelierul de dame nou2

 

De-a lungul istoriei s-a tot răspuns în fel și chip la întrebarea “cum trebuie să fie o femeie?”. S-au enunțat definiții, s-au creat reguli, ba chiar s-au pronunțat legi.
Femeile s-au străduit (sau nu) să se supună acestora, fiind catalogate drept “cuviincioase” sau “necuviincioase”, după caz. Astfel au trecut de la “slujnica smerită” la “păpusa de porțelan”, apoi, odată cu feminismul – la “femeia bărbat”, ca în ultimii ani să revină din nou în trend “păpusa”, cu un “update” de “carieristă”. Fiecare generație dorește să aducă o corecție “functiei” de femeie, considerând că nici cum a fost, dar nici cum este, nu e bine.
Chiar și noi ne uităm în jur și strâmbăm din nas la toate aceste etichete. De ce? Pentru că nici una dintre ele nu ne reprezintă. Pentru că toate aceste definiții, reguli sau legi sunt aplicate dinspre exterior, nerăspunzând la adevărata întrebare:

“Cine este femeia?”

Nimeni nu trebuie să ne învețe cum să fim femei și nici nu poate s-o facă.
Nimeni nu poate spune “esti femeie dacă…”
Putem, în schimb să descoperim/recunoaștem cine e femeia din noi, cum e ea și ce mesaje trimite lumii din jur. Putem înțelege care e treaba și rostul nostru aici, ce putem oferi și primi cu adevărat.

Știm că suntem femei, dar ne manifestăm oare într-un mod autentic sau după cum ni s-a sugerat? Și dacă ni s-a sugerat, e greșit sau benefic? Până unde ne pot ajuta cutumele și care e punctul din care încep ele să sufoce reala noastră personalitate?

Știm să oferim celor din jur cea mai bună variantă a noastră sau doar ne comportăm defensiv pentru a ne ascunde complexele?

Cerem ce ne dorim, ce avem nevoie sau așteptăm să primim ceea ce am fost învățate că ar trebui să primim?

Ce este feminitatea? Se poate ea manifesta pe deplin în solitudine sau are nevoie de relaționarea cu alții / sexul opus? O putem învăța din cărți sau doar prin experimentarea directă?

Ce diferențe există între femeia în societate și cea din spațiul intim al căminului? Sunt aceste diferențe importante?

Acestea sunt doar câteva din întrebările la care vom căuta răspuns în Atelierul de Dame.
Anul trecut l-am structurat ca un singur atelier, pe durata a trei zile, dar acum, pentru a ne oferi suficient spațiu și timp, l-am împărțit în trei module a câte două zile fiecare:

Dama de Verde – femeia în societate
-ne vom pune atenția asupra imaginii noastre, asupra provocărilor întâmpinate în profesie, la locul de muncă și asupra ideii de carieră vs. vocație.

Dama de Roșu – femeia acasă
-vom pătrunde în spațiul intim al relațiilor de familie, vom găsi modalități prin care să devenim adevăratele regine ale căminului nostru.

Dama de Negru – femeia interioară
-vom descoperi locul tainic din interiorul finitei noastre, cu toate minunile lui, locul de unde izvorăște puterea, strălucirea și măreția Femeii.

Nu te invit la un curs sau seminar, ci la un atelier practic, în care să punem cărțile pe masă, fără măști, cu sinceritate, în care să descoperim femeia autentică din noi, în toată puterea și frumusețea ei.

Poți fi la curent cu programul întâlnirilor prin e-mail (apăsând butonul “Folow”) sau urmărind pagina Dar de Daria.

logo-mama-redesign

Design grafic: Irina Maria Ganescu

Puterea Clipei Conştiente

event cover 24 sept

Viaţa este alcătuită din momente. Uneori considerăm că importanţa unui moment este determinată de anumite situaţii, dar gândind astfel, cedăm puterea asupra propriei noastre vieţi altor persoane sau unor factori exteriori. În consecinţă, ajungem să trăim o viaţă de împrumut, o viaţă aflată sub semnul dependenţei. Ne plângem că viaţa este monotonă, că nu ne aduce nici un fel de satisfacţie, dând vina pe sistem, profesie, serviciu, familie şi câte şi mai câte.

Pentru a deveni din nou stăpâni ai propriei vieţi, este necesar să conştientizăm existenţa propriei persoane, a propriei perspective în fiecare clipă şi a mecanismelor ce ne îndepărtează de noi înşine.
Aduc
ând conştienţîn fiecare moment al zilei, suntem mai prezenti şi astfel, ne recâştigăm puterea asupra propriei persoane, a propriilor decizii, a propriei vieţi!

În acest workshop vom parcurge momentele importante ale zilei, descoperind împreună acele şabloane care ne îndepărtează de propria putere şi vom învăţa cum să folosim conştienţa, cum să devenim pe de-a-ntregul prezenţîn fiecare clipăîn orice loc şîn orice situaţie ne-am afla.
Astfel vom fi c
ât mai mult în contact cu propria noastră esenţă, trăind ca suverani ai propriei vieţi.
Din toat
ă experienţa mea am adunat un set de tehnici simple, uşor de pus în practică, pentru a veni în ajutorul celor care îşi doresc să fie mai prezenţîn viaţa lor, mai puternici, mai independenţi.

Stă în puterea noastră să aducem sclipire fiecărei zile, să înnobilăm fiecare moment din viaţa noastră. Devenind observatori conştienţi ai propriei persoane şi ai perspectivei din care privim tot ce ne înconjoară, putem descoperi această mare putere de a modela realitatea, de a fi co-creatori. Suntem mereu la distanţă de o decizie de povestea minunată a propriei vieţi.
Ce-ar fi s
ă facem acest pas? Cum ar fi dacă am şti că putem transforma absolut totul în viaţa noastră, pornind de la o decizie simplă: prezenţa conştientă?
V
ă aştept să petrecem o zi în Prezent!

Când?
Duminică, 24 Septembrie 2017

11:00 – 19:00
(cu pauze de cafea 
şi pauză de prânz)

Unde?
Bucure
şti
Kara Therapy

Cât?
150 lei – pentru cei ce se 
înscriu până in 19 septembrie (inclusiv)
200 lei – pentru cei ce se 
înscriu după această dată

Înscrieri şi alte detalii la: workshop.dardedaria@gmail.com

Nota importantă: LOCURI LIMITATE!

 

Foto: Christian Lung Photography

AfişIrina Maria Ganescu

Puterea Clipei Conştiente

facebook event cover 30 iunie

Viaţa este alcătuită din momente. Uneori considerăm căimportanţa unui moment este determinată de anumite situaţii, dar gândind astfel, cedăm puterea asupra propriei noastre vieţi altor persoane sau unor factori exteriori. În consecinţă, ajungem să trăim o viaţă de împrumut, o viaţăaflată sub semnul dependenţei. Ne plângem că viaţa este monotonă, că nu ne aduce nici un fel de satisfacţie, dând vina pe sistem, profesie, serviciu, familie şi câte şi mai câte.

Pentru a deveni din nou stăpâni ai propriei vieţi, este necesar să conştientizăm existenţa propriei persoane, a propriei perspective în fiecare clipă şi a mecanismelor ce neîndepărtează de noi înşine.
Aduc
ând conştienţîn fiecare moment al zilei, suntem mai prezenti şi astfel, ne recâştigăm puterea asupra propriei persoane, a propriilor decizii, a propriei vieţi!

Ce-ar fi să facem acest pas? Cum ar fi dacă am şti că putem transforma absolut totul în viaţa noastră, pornind de la o decizie simplă: prezenţa conştientă?

Vă invit la mini-workshop lunar, în care să aprofundăm tehnici şi instrumente potrivite diferitelor situații pe care le întâmpinăm în fiecare zi.

Aşadar, vă aştept să petrecem câteva ore împreună, în PREZENT!

Când?
Vineri, 30 Iunie 2017
vreo trei ore, începând cu ora 18:30

Unde?
Bucureşti (adresa va fi comunicată participanților)

Cât?
60 lei – pentru cei ce se înscriu până în 25 Iunie
120 lei – pentru cei ce se înscriu după 25 Iunie

Înscrieri si alte detalii prin e-mail la:workshop.dardedaria@gmail.com

NOTA IMPORTANTA: numărul de locuri este limitat!

Afis: Irina Maria Gănescu
Foto: Christian Lung Photography

17. 4

Ai să crezi că scriu despre mine. Da şi eşti liber să crezi că o fac din trufie. Orgoliul meu are multe feluri de-a da din picioare. Trufia, însă e unul dintre tentaculele retezate din timp. Adică n-am prea avut timp să mă trufesc. O fac aşa cum o fac de obicei când vorbesc despre acest “mine”: mă pun la dispoziţa ta pe post de material didactic. Take it or leave it!
De când eram copil m-am simţit oarecum strivită de ziua asta. Habar n-aveam de ce. Era ceva mare şi puternic care mă ţintuia la pământ, îmi presa pieptul şi îmi gâtuia glasul. Îi priveam pe cei din jur cum se raportează la mine. La ceea ce credeau ei că sunt. Dinlăuntrul acelui corp îi priveam şi nu aveam vorbe să le spun că nu sunt eu aceea. Că ceea ce vedeau nu avea nici o legătură cu mine. Din acea stare de neputinţă am ales să nu comunic cu ei, să nu le spun adevărul, să îi las să creadă ce vor, iar eu îmi vedeam de mine, de universul meu.
Odată cu vârsta m-am specializat în a masca: am devenit ceea ce ei numeau “sociabilă”, “comunicativă”. Adică am învăţat să comunic pe limba lor, pe limba ta. Şi am văzut că nu e rău. Te simţi bine când comunic cu tine, te simţi bine când te fac să te simţi bine. Nu mă cunoşti, dar te simţi bine. E bine.
Acum e necesar, totuşi, să afirm despre cine trăieşte aici, în corpul ăsta. Nu ştiu dacă voi găsi cuvintele necesare, dar ştiu că trebuie să încerc. Şi nu voi vorbi despre mine, aşa cum ai crede, ci despre ziua asta, energia asta, care a avut nevoie de mai bine de patruzeci de ani pentru a putea începe măcar să se manifeste.
Ziua de 17 aprilie este cea de-a 107-a zi a anului. În anii bisecţi este cea de-a 108-a. 108, în budhism este număr sacru. Reprezintă vibraţia rugăciunii, a mesajului care ajunge la însuşi Creatorul Universului.
1 + 0 + 8 = 9
Creatorul a imaginat acest univers în 9 niveluri. (Floarea Vieţii este reprezentată din 9 sfere intersectându-se, contopindu-se)
1 = Eu Sunt
0 = Dumnezeu
8 = Precum în Cer (Spirit), aşa şi pe pământ (materie)
Deci, o dată la 4 ani, ziua de 17 aprilie are ocazia să împlinească tot ce a afirmat în ceilalţi 3. Adică în 3 ani a schiţat o formă, iar în cel de-al 4-lea manifestă în plan fizic. Şi asta că vreau, că nu vreau. E foarte simplu: la 4 ani culeg roadele a ce am semănat şi udat 3 ani. Crezi că doar eu?
Acest 17 este un 8 (1 + 7 = 8) şi 8-ul asta este ultima vibraţie dintr-un şir de 4 vibraţii feminine (2, 4. 6, 8).
2 – Eva. Fecioara
4 – Femeia muncitoare (profesionista)
6 – Mama
8 – Preoteasa / Femeia Mag
Pentru a putea manifesta vibraţia asta aveam nevoie de un şir lung şi diversificat de experienţe, unele mai puternice decât altele. Şi mi le-am acordat. A fost complicat în adolescenţă şi în tinereţe: fiinţa de carne era atât de… toantă! La asta se adăuga şi părerea celor din jur, care vedeau o copilă. Mi s-a reproşat nu o dată că fac pe deşteapta, că prea am răspuns de fiecare dată, că prea mă dau experimentată. Aşa, şi? Ei au rămas cu părerea şi eu am primit, în timp, confirmarea că sunt autentică şi că ceea ce văd şi înţeleg este ceea ce este.
Ar mai fi o sumedenie de informaţii “senzaţionale” despre acest 17, care m-ar ajuta să îţi demonstrez că importanţa pe care o dau acestui număr, acestei zile, nu vine din trufie sau ataşament personal, dar mă voi rezuma la atât. Poţi să mă crezi sau nu, oricum vei crede doar ce îţi e confortabil. M-am obişnuit.
De ce scriu rândurile astea? Din datorie.
Am datoria să îţi comunic clar şi cât mai pe înţeles cum stau lucrurile. În general.
Am datoria să exprim şi să manifest adevărul, atât cât îl pot cuprinde/percepe.
Am datoria să exprim adevărul despre Cine Sunt.
De aceea, te rog să înţelegi că acest corp, venit în această existenţă într-o zi de 17 aprilie, este un loc în care:
găseşti întotdeauna o vorbă bună, atunci când ai cu adevărat nevoie;
primeşti întotdeauna o încurajare, atunci când îţi pierzi curajul;
ai întotdeauna spaţiu să afirmi adevărul despre tine însuţi;
nu eşti judecat pentru cine eşti, ci pentru cine refuzi să fii, fără a fi condamnat pentru asta;
nu eşti obligat sau convins să nimic;
eşti acceptat aşa cum eşti şi de aceea nu ţi se cere nimic din ce nu poţi da, dar nici nu ţi se acceptă zgârcenia de a da mai puţin decât ceea ce eşti;
nu vei intra decât cu acordul meu şi nu vei primi explicaţii pentru asta;
dacă ai intrat vreodată, nu înseamnă că asta se va repeta, iar dacă ai ieşit cândva, nu înseamnă că nu vei găsi cale de-ntors.
Fiinţa care locuieşte în acest corp, afirmă:
sunt ceea ce sunt şi nu am nevoie de confirmarea nimănui, pentru că ceea ce sunt este între mine şi Tatăl meu;
sunt aici pentru mine şi pentru tine;
mă manifest liber, iar dacă asta te deranjează, eşti liber să te consideri separat;
nu accept nici de la mine, nici de la tine decât ceea ce sincer se află în suflet;
te văd aşa cum eşti, iar încercarea de a mima altceva o poţi lăsa pentru alţii.
Şi pentru că tocmai ţi-am spus că mi-au trebuit mai bine de patruzeci de ani pentru a putea să încep să mă manifest ca cine sunt, îţi voi scrie asta:
am trecut prin toate vibraţiile feminine pentru a putea ajunge azi, aici;
tot ceea ce crezi că ştii despre mine, uită;
tot ceea ce ţi-a plăcut în relaţia cu mine, iartă;
tot ceea ce ai nevoie de la mine, cere;
tot ceea ce îţi este incomod, acceptă şi, poate, îţi va folosi cândva.
Vibraţia ce sunt nu este despre îngăduinţă, cât despre onestitate. Vei găsi mângâiere atâta vreme cât vei accepta adevărul, vei primi căldură, atâta vreme cât vei accepta focul şi vei fi îmbrăţişat atâta vreme cât vei accepta că nu eşti mai important decât creanga copacului bătută de vânt.
Vibraţia ce sunt nu este despre mine, cât despre Maica. Cea pe care tu o consideri pământ, iar eu o consider viaţă. Nu mă manifest pe mine, ci pe Ea. Nu vei găsi în mine ceea ce ţi-ai dori, ci ceea ce Ea îţi oferă.
Puterea ce sunt nu este a mea, ci a Ei. Dacă asta te face să mă judeci ca trufaşă, e treaba ta. Treaba mea este ceea ce sunt, pentru că asta îţi pot oferi.

Fie-ţi frumos.

DAR de DAR, ia!

logo-mama-redesign

Puterea Clipei Conştiente

facebook EVENT + WORDPRESS cover - fin

Viaţa este alcătuită din momente. Uneori considerăm că importanţa unui moment este determinată de anumite situaţii, dar gândind astfel, cedăm puterea asupra propriei noastre vieţi altor persoane sau unor factori exteriori. În consecinţă, ajungem să trăim o viaţă de împrumut, o viaţă aflată sub semnul dependenţei. Ne plângem că viaţa este monotonă, că nu ne aduce nici un fel de satisfacţie, dând vina pe sistem, profesie, serviciu, familie şi câte şi mai câte.

Pentru a deveni din nou stăpâni ai propriei vieţi, este necesar să conştientizăm existenţa propriei persoane, a propriei perspective în fiecare clipă şi a mecanismelor ce ne îndepărtează de noi înşine.
Aduc
ând conştienţa în fiecare moment al zilei, suntem mai prezenti şi astfel, ne recâştigăm puterea asupra propriei persoane, a propriilor decizii, a propriei vieţi!

În acest workshop vom parcurge momentele importante ale zilei, descoperind împreună acele şabloane care ne îndepărtează de propria putere şi vom învăţa cum să folosim conştienţa, cum să devenim pe de-a-ntregul prezenţi în fiecare clipă, în orice loc şi în orice situaţie ne-am afla.
Astfel vom fi c
ât mai mult în contact cu propria noastră esenţă, trăind ca suverani ai propriei vieţi.
Din toat
ă experienţa mea am adunat un set de tehnici simple, uşor de pus în practică, pentru a veni în ajutorul celor care îşi doresc să fie mai prezenţi în viaţa lor, mai puternici, mai independenţi.

Stă în puterea noastră să aducem sclipire fiecărei zile, să înnobilăm fiecare moment din viaţa noastră. Devenind observatori conştienţi ai propriei persoane şi ai perspectivei din care privim tot ce ne înconjoară, putem descoperi această mare putere de a modela realitatea, de a fi co-creatori. Suntem mereu la distanţă de o decizie de povestea minunată a propriei vieţi.
Ce-ar fi s
ă facem acest pas? Cum ar fi dacă am şti că putem transforma absolut totul în viaţa noastră, pornind de la o decizie simplă: prezenţa conştientă?
V
ă aştept să petrecem o zi în Prezent!

Când?
Luni, 8 Aprilie 2017

11:00 – 19:00
(cu pauze de cafea
şi pauză de prânz)

Unde?
Bucure
şti (adresa va fi comunicată participanţilor)

Cât?
120 lei – pentru cei ce se
înscriu până in 5 aprilie (inclusiv)
150 lei – pentru cei ce se
înscriu după această dată

Înscrieri şi alte detalii la: workshop.dardedaria@gmail.com

Nota importanta: LOCURI LIMITATE!

 

Foto: Christian Lung Photography

AfişIrina Maria Ganescu

8.

De ce această nevoie a omului de a se convinge că e puternic?
Ce e atât de important în a deţine puterea? Ce e atât de fascinant în a avea controlul?
De ce nu e deajuns să fii liber, fericit, vesel, să iubeşti si să te simţi iubit?
De ce dorinţa de a fi puternic?
Puternic emoţional, moral, financiar, social…
Ce-i asta? De unde vine?
Recunosc, lumea a evoluat: a recunoscut şi constientizat că suferinţa, boala sau bătrâneţea sunt efecte ale stării emoţionale, adică planul emoţional influenţează planul fizic.
Corect. Mă bucur că am făcut pasul ăsta.
Acum nu se mai înghit pastile şi atât. Acum se înghit pastile şi se face psihoterapie, se caută cauzele psiho-emoţionale, se fac terapii complementare şi se urmează programe de „resetare” mentală.
Minunat.
Observ, însă cum vine accentul şi se asează, delicat dar dibaci, pe ideea de putere. De ce?
De ce omul are nevoie de putere?
E drept că prea multă vreme i s-a spus că e nevolnic, că nu merită iubirea, că e o slugă şi un păcătos.
Apoi au venit unii şi alţii care l-au cules din colb, l-au scuturat, l-au primenit şi i-au spus:
„Esti frumos şi bun, meriţi tot ce-ţi doresti, eşti suveran!”
Toate i-au plăcut şi, iniţial cu teamă, le-a acceptat. Dar când i s-a spus „eşti puternic”…. E-heeeiiii… Când i s-a spus că deţine controlul… S-a ridicat omul nostru şi a fost pregătit să mute munţii!
Ciudat e că munţii nu aveau aceeaşi părere. Au rămas semeţi şi muţi, surzi la comanda omului puternic.