9. 3. 2018

question mark

Cât de mult a influențat atitudinea ta, părerea celorlalți despre propria lor imagine?

Reclame

D(i)ary. luni, 5 martie ’18

Încă n-am trecut cu totul pe malul celălalt. Poate că nici nu e consult să scriu, dar ce să te faci cu impulsul? Frații de Sus știu cu cine au de lucru și, poate îmi vor îngădui nesăbuința.

Sunt din ce în ce mai de acord cu ideea că, în momente de tranziție, e bine să te ascunzi în bârlog. Te ferești și pe tine, și pe ceilalți. Pe tine de interferențe și influențe, pe cei din jur de reacții incomode. Totuși, există momente în care ți-e tare bine să te întrebe careva de sănătate. Când locuiești singur, asta se-ntâmplă prin telefon și, uneori, ți se mai deschide și ușa. Când locuiești cu cineva, te aștepți ca {,} colegul(a) de apartament să se intereseze de starea ta. Ei, astea sunt dintr-un foc două mari erori.

Prima: unde scrie că acea persoană este capabilă de compasiune/empatie? Poate chiar îi pasă, dar nu e capabilă să o arate. Sau, atunci când o face, ar fi fost mai bine să se fi abținut, c-a dat-o glorios de gard.  Poate s-a obișnuit atât de mult cu ideea că ‘tu te descurci’, încât nu înțelege nevoia. Sunt o grămadă de motive pentru care persoana de lângă tine nu îți este de nici un folos.

A doua: de ce ai nevoie de atenția cuiva când te simți rău fizic? De ce nu poți face și tu ca animăluțele, să te culcușești într-o gropiță și să zaci acolo, fără un sunet? Ai nevoie de spectatori? Ai nevoie de aplauze? Așa aș fi spus ieri dimineață, înainte să vină la mine, pe rând, două prietene.

Pfff… cum să scriu despre asta… ar trebui să îți fac o întreagă istorie. Am s-o scriu direct, pe șleau și, cu voia Celui de Sus, o să înțelegi tu ceva.

Mesajul primit de la ‘Batrâni’ a devenit neclar în zilele astea de febră și zacere. Știam doar că trebuie să am răbdare, să scot, să las să iasă. Fratele meu era mereu cu mine, dar ne-am dat seama amândoi că nu i se permitea să mă ajute mai mult decât o făcuse deja. De la început am înțeles că ‘treaba’ e doar pentru femei. După ce am primit vizita celor două prietene, am înțeles că nu de atenție aveam nevoie, ci de energia care vine odată cu ea. Și nu orice fel de energie, ci aceea specific feminină/maternă. Cele două femei care m-au vizitat au această latură extrem de prezentă. Apoi mi-a picat fisa: moașă, soră medicală etc. Acele situații în care, omul are nevoie de energia regeneratoare a trupului.

Nu, n-ai nevoie de oricine lângă tine. N-ai nevoie de altfel de medicamente sau alimente. Ai nevoie de energia MAMEI TERRA, energie care nu poate fi canalizată decât prin trup de femeie. Acea energie a iubirii-care-crează-trup.

No offence, guys! La faza asta, Creatorul a toate v-a sărit.

Alchimia în materie se-ntâmplă sub mâna femeii. Nu orice persoană de gen feminin. Femeie.

Asta e unul dintre mesajele înțelese până acum. Dacă mai vin și dacă sunt de împărtășit, ți-oi mai scrie.